vineri, 11 februarie 2011

cateva cugetari ale unguroaicei


Calatoria abia a inceput...vei vedea ca verdele nu e verde, umbra nu e a ta si pornirile dionisiace te vor urmari. Nu vei fi niciodata perfect. Perfectiune e insasi Dumnezeu. Numai El are puterea de a da viata si de a creea un univers, doar rostind Cuvantul. Doar gandindu-te la infinitul universului, te cuprinde teama...te vezi micut si observi ca viata ta atarna de un fir subtire, ca matasea urzita de paianjeni. Ce esti tu, in comparatie cu masa imensa a planetei Jupiter? Esti zdrobit de revarsarea apelor, esti inghitit de pamant cand placile tectonice se lupta, esti ars de soare cand ozonul se deschide de-asupra ta, esti transformat in piatra cand lava te cuprinde, esti luat in custodia fundului oceanului cand pana si ultima molecula de oxigen iti paraseste trupul, esti sfasiat de fiare, muscat de serpi, inghetat, si ros de sobolani...esti asa de mic, de plapand...vei cadea, si vei muri. Viata ta e asa de scurta, calatoria ta atat de rapida...de ce nu te opresti sa te bucuri? Bucuria e o decizie, o disciplina, ea trebuie cultivata. Nu astepta imprejurari favorabile ca sa te bucuri...creaza-le tu! Vei descoperi, ca atunci cand apele vin sa te zdrobeasca, mana Sa le va opri, pamantul nu se va cutremura, oceanul nu te va rapi, fiarele nu te vor rani...caci ai credinta si te bucuri in Dumnezeul. Dumnezeu, este un Dumnezeu al bucuriei, este fauritorul florilor, a apelor si a tot ce exista, El este in controlul a toate...trebuie doar sa te bucuri. Sufletul ti-e cuprins in stransoarea depresiei si a pacatului...descoperi ca viata ta nu are sens...o gandire care te va costa viata vesnica si statutul de a fi de-asupra ingerilor. Esti un ghiocel de om, esti un copilas ce se impiedica in tot ce ii apare in cale...dar nu traiesti pentru viata aceasta...bucura-te ca nu traiesti vesnic pe acest pamant...vei avea ocazia sa gusti nemurirea, pe un alt taram. Calatoria ta continua. Esti asa de mic, de plapand...vei cadea si te vei ridica:)
MIssDisAlive

2 comentarii: