Confuzi de sărbători.

Exact cum am spus: Sărbători confuze. Nu este o urare, este o realitate. Vorbim de "spiritul Crăciunului", "magia sărbătorilor de iarna" şi "să fim mai buni de Crăciun'', dar de ce numai în această perioadă a anului? Sărbătorim o invenţie a societăţii de astăzi, societate care încearcă din răsputeri să acopere adevărata semnificaţie a Sărbătorilor de iarnă: Naşterea lui Mesia, Răscumpărătorul Isus Hristos. Am auzit mai multe teorii cu privire la perioada exacta in care Isus Hristos s-ar fi întrupat, însă nu acest acest aspect mă preocupă, cât celebrarea în sine.

Deci, cum ar trebui să sărbătorim Naşterea lui Isus Hristos? O întrebare nu tocmai simplă. Am auzit deseori expresia: ''Bucuria Crăciunului vine din inimă.'' Poate există un sâmbure de adevăr. Când înţelegem cu adevărat importanţa venirii Mântuitorului ca să ne salveze şi să ne împace o dată pentru totdeauna cu Tatăl, ne putem bucura din inimă. Şi această bucurie izvorăşte din recunoştinţă, în special. Sărbatorim cu recunoştinţă.

Îmi place foarte mult felul evreilor de a celebra. Cu adevărat ştiu ce înseamnă să se bucure. Se bucură cu toată fiinţa şi cu întreg spiritul. Nu pot descifra decât pioşenie şi devotament în celebrarea lor. Astfel le voi urma exemplul şi  mă voi bucura la fel ca ei, de Sărbatori, alături de familia mea. Nu sărbatoresc pe Moş Crăciun sau alta invenţie a societăţii. Nu mă las manipulată de lumea care încearcă să excludă SĂRBĂTORITUL din SĂRBĂTOARE. ISUS CONSTITUIE BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ.

Being young is.....?

      Grea incercare e tineretea aceasta. Atatea ispite, atatea confuzii, totusi atatea bucurii! Complexa mai e aceasta etapa a vietii. Incepem viata plangand si o sfarsim la fel. Este, un indiciu ca adevarata lume nu este cea in care traim, ci suntem numai calatori in aceasta "dimensiune". M-am tot gandit ce reprezinta tineretea, din punctul de vedere al tinerilor. Batranii au o anumita perspectiva, adultii alta, tinerii...ce le pasa. Sunt tineri. Dar tineretea, oare nu inseamna "foolishness"? Ei bine, tinerii m-ar categorisi drept o baba, daca gandesc asa. Totusi, atatea exemple se perinda prin fata ochiilor mei, incat "my thesis statement is well-argumented and also relevant". Cariera si familie, familie si cariera....concept devenit tragism, in zilele noastre, pun viata noastra, inca de tineri, in incurcatura. Si ce e mai rau, e ca, in calitate de tineri, "urmam glasul inimii noastre" si luam, deseori, decizii gresite. Scuza noastra e ca nu avem experienta, practic ne-am trezit ''peste noapte'', cu responsabilitati.
       Se poate spune ca greseala este omeneasca, dar tinerilor, se pare ca li se permite mai mult decat oricarei alte grupe de varsta, sa greseasca. Pe copii, ii certam, pe batrani, ii judecam, pe adulti, nu ii iertam, dar pe tineri, ii intelegem, ''ca doar sunt tineri''. Disciplina, educatia si etica, nu prea sunt in palmaresul tinerilor, iar intentia mea nu este sa-i condamn, ci doar sa-i  provoc la o atitudine mai ferma, fata de societate.
     

Pentru el

             Ce e mai frumos ca atunci cand ti-e dor de cineva? Ce e mai frumos ca atunci cand cauti sa-i deschizi inima sa o descoperi? Ce e mai frumos ca atunci cand descoperi frumusetea sa interioara, care o depaseste pe cea exterioara? Ce e mai frumos ca atunci cand gasesti un mesaj lasat special pentru tine in locuri in care nici nu te astepti? Ce e mai frumos ca atunci cand simti ca acea persoana este foarte speciala si nu se poate compara cu nici una pe care s-ar putea sa o mai cunosti? Ce ar putea fi mai frumos ca acea persoana atat de speciala pentru mine sa citeasca din intamplare ce am scris? Sper ca asa va fi, caci am scris aceste cuvinte pentru o singura persoana si mi-e tare dor de el.

MissDisAlive

:)

        Vin incercari...si ne intrebam de ce trebuie sa trecem prin ele...cadem si ne ridicam, apoi o luam iarasi de la capat. Oare nu am trecut testul? Exista acest ciclu pe care putini il pot rupe. Nu vad de multe ori capatul, iesirea din el...si aici se naste speranta. Speranta ca, dincolo de acest front al razboiului spiritual este rasplata, este   gradina unde ne vom odihni. Cu aceasta speranta in suflet, mai fac un pas, ma incred in Domnul si continui sa merg. Desi in jurul meu nu intrevad altceva decat probleme, zambesc si am credinta. Incercarile nu omoara niciodata. Greselile noastre o fac. Sa fim intariti de incercarile prin care trecem, este alegerea noastra. Dumnezeu nu lasa incercari peste puterea noastra peste noi...si chiar in aceasta lupta este cu noi, stiind ca vom invinge:)